de Alexandra Nadane, Directorul Centrelor ROUA

Lucrez de mulți ani în servicii sociale și am întâlnit sute de femei care se confruntă cu depresia post-natală. Din păcate, uneori femeile nu știu să recunoască simptomele și le e greu să ceară ajutor, iar alteori cei din jur o ignoră. „Nu te mai plânge atâta, o să treacă!”, „ești prea sensibilă!”, „termină cu prostiile!” sunt doar câteva dintre replicile pe care le aud femeile aflate în această situație.

În majoritatea cazurilor pe care le-am întâlnit, depresia post-natală era ignorată, fără ca femeia și cei din jurul ei să știe unde poate să ducă asta. Un studiu longitudinal1 realizat pe aproape 10.000 de femei din Marea Britanie a constatat că depresia post-natală netratată are consecințe și după un deceniu de la naștere, atât asupra sănătății femeii, cât și asupra unor comportamente ale copiilor. Personal am văzut multe cupluri despărțindu-se pentru că problema a fost ignorată. Am întâlnit și situații în care depresia post-natală netratată a dus la probleme psihice cronice.

Am început cu concluzia pentru a atrage atenția că depresia post-natală nu e ceva de trecut ușor cu vederea, ci e nevoie de ajutor specializat. Voi descrie, în rândurile de mai jos, cauzele și simptomele depresiei post-natale, urmând ca într-un articol viitor să discutăm despre cum o putem depăși și de unde să cerem sprijin pentru a putea merge mai departe.

Cum apare depresia post-natală?

La naștere, nivelul de hormoni din corpul femeii se duce brusc în jos. Asta provoacă un dezechilibru al substanțelor chimice din creier, care are impact la nivel fizic și emoțional. În plus, oricât de simplă și fără provocări ar fi o naștere, ea solicită foarte mult fizicul și psihicul femeii.

După naștere bucuria venirii pe lume a unei noi vieți se împletește cu provocările legate de creșterea și îngrijirea sa. Participarea la un curs de puericultură înainte de naștere scade probabilitatea să iei copilul în brațe și să zici: „bine, și acum eu ce fac, cum am grijă de el?”. Cu toate acestea, îngrijirea bebelușului, trezirile dese, crizele de colici și toate nevoile  bebelușului o pot solicita foarte mult pe mamă. Astfel, femeia se poate confrunta cu o recuperare mai lentă după naștere, cu dificultăți de somn, cu epuizare sau se poate simți copleșită. Asumarea de către tată și familie a unor responsabilități practice ajută mult la recuperarea mamei, precum și la o bună dezvoltare a copilului.

Trecerea la stilul de viață pe care îl implică creșterea unui copil în primul an după naștere poate să schimbe dinamica relațiilor profesionale, sociale, poate crea pentru mamă un sentiment temporar că se pierde ceva ce era, până când reușește să integreze aceste schimbări. E important de spus că depresia post-natală afectează femei din toate mediile sociale.

Dacă femeia are o stare de anxietate sau o depresie pre-existentă, aceste stări cresc riscul de depresie post-natală. Dacă este mamă singură, dacă îi lipsește sprijinul partenerului, al familiei, al prietenilor, se poate confrunta cu un risc crescut de depresie post-natală. Există însă și femei care au 100% sprijinul partenerului și al familiei, dar ajung în depresia post-natală din cauzele enumerate anterior. Asta ne spune că e nevoie să ne uităm cu multă atenție la cauzele declanșatoare.

Cum se acutizează stările emoționale negative după naștere?

În primele 3-4 săptămâni după naștere, 80% dintre femei au stări emoționale dificile – baby-blues-uri2. Ce înseamnă asta? Că plâng, nu reușesc să se odihnească, au temeri legate de ele sau de copil, se simt singure, neînțelese, trăiesc stări de incertitudine legat de rolul de mamă, de cum se vor schimba lucrurile în viața lor. Sprijinul emoțional și social este esențial în aceste momente.

Unele femei depășesc aceste stări în câteva săptămâni. La altele, stările negative se acutizează și apar altele noi:

  • stări de tristețe;
  • sentimente de vinovăție;
  • incapacitatea de a se bucura de lucruri care înainte o bucurau;
  • sentimentul că viața e lipsită de sens;
  • sentimentul că e copleșită de provocări;
  • dificultatea de a avea grijă de ea și de copil;
  • gândul de a-și face rău, ei sau copilului.

Statisticile spun că 7 din 10 femei trec prin depresie post-natală, dar mulți experți spun că datele sunt subraportate. Sunt o mulțime de femei în jurul nostru care duc pe umerii lor, în tăcere, această suferință. De ce se întâmplă asta? Pentru că nu reușesc să identifice problema, pentru că se gândesc sau li se spune că nu e așa grav și o să treacă, pentru că în unele comunități a spune public că te confrunți cu depresia post-natală poate genera stigmatizare. Alteori femeile nu știu unde și cui să ceară ajutor.

Pe lângă impactul pe termen lung despre care am scris în introducere, depresia post-natală slăbește mult puterea femeii și echilibrul ei emoțional. Am văzut situații în practică, în care stările de depresie s-au acutizat la nașterea următorului copil. Sunt situații în care femeia rămâne într-un blocaj psihic, chiar dacă la exterior viața pare că merge înainte. Am întâlnit femei care cenzurau serios ce comunicau tatălui copilului, familiei, medicului sau duhovnicului din stările lor, ca să nu le pună cineva eticheta că „sunt nebune” sau „au luat-o razna”.

Din experiență și din studii, știm că depresia nu e ceva care apare brusc. Când problema se vede cu ochiul liber, ea reprezintă acutizarea unor stări depresive, care prind contur încet-încet, pe nesimțite în timpul sarcinii. Din păcate, din lipsa unor programe naționale de screening și a lipsei de informare pe această temă, e greu să observăm și să oferim sprijin înainte ca situația să se acutizeze.

Psihoza post-natală – cum apare și cât de gravă este

Un procent mic dintre femeile care fac depresie post-natală pot ajunge în situația de a dezvolta psihoza post-natală (1 la 1000 de femei)3. Psihoza post-natală este o problemă serioasă de sănătate mintală, care are simptome grave și necesită intervenție de urgență. În această situație, femeia are gânduri obsesive despre tot felul de lucruri rele care i s-ar putea întâmpla ei sau copilului, are halucinații, are periodic gânduri de a-și face rău ei sau copilului, de a se sinucide etc. Unele dintre situațiile tragice pe care le vedem în media, cu femei care s-au aruncat pe geam sau în fața trenului, au această cauză în spate și ajung să se întâmple pentru că femeia nu a primit sprijin în etapele anterioare.

În articolele viitoare, vom discuta despre modalitățile de coping și tratare a depresiei post-natale.

Depășirea depresiei post-natale este o miză foarte importantă pentru sănătatea femeii și a copilului și pentru bunăstarea întregii familii. Dacă te regăsești în simptomele descrise mai sus, cere ajutor. Dacă știi o femeie în această situație, încurajeaz-o să ceară ajutor specializat.

Centrele ROUA colaborează cu terapeuți care au experiență și expertiză în sprijinirea femeilor cu depresie post-natală, iar sprijinul este gratuit.

Dacă ai nevoie de ajutor, sună la *8282 sau scrie-ne la sarcina@centreleroua.ro.

1 Elena Netsi et al., „Association of persistent and severe postnatal depression with child outcomes”, JAMA psychiatry, 2018, 75.3: 247-253.

2 https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/postnatal-depression-pnd

https://www.postpartumdepression.org/resources/statistics/

3 https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/post-partum-psychosis/